Tu când ai încetat să visezi?

Am avut altă temă pentru articolul nr. 4 în minte, dar în această dimineață m-am trezit la 6 și nu am mai putut dormi de entuziasm — un entuziasm imens pentru visele mele. Și, stând cu gândurile mele, mi-am amintit diferite povești ale celor care au încetat să viseze, să vadă lucruri imposibile devenind posibile, să se trezească cu entuziasm în fiecare zi.

Un vis spus la momentul potrivit

Îmi amintesc cum iubitul meu, acum câțiva ani, mă tot punea să ascult o melodie: Monaco. Era uimit de videoclip, de luxul de acolo, de mașini.

Eu, neimpresionată, i-am zis foarte detașat:
„Nu-mi mai pune melodia, spune-mi când mergem acolo.”

Voiam să merg în Monaco? Deloc. Nu era pe lista mea, dar probabil și de aici detașarea.
La nici 30 de minute, a venit și mi-a zis că a făcut research și putem merge în câteva zile.

La acel moment nu am realizat ce am făcut, dar i-am dat direcție.
I-am spus, fără să-mi dau seama: se poate. Mai că îmi vine să spun că nu s-a gândit să meargă până atunci. 🙂

Probabil ai și tu o persoană care îți dă acel curaj să mergi după ceea ce te face fericit.
Dă-i un mesaj și spune-i un simplu: „Mulțumesc!”
Iar dacă ești una dintre acele persoane — dă-ți o îmbrățișare. 💛

Când cineva îți amintește de propriul vis

Îmi aduc aminte când visam să am centrul meu de meditații, dar nu prea mă gândeam cum și când.

O colegă de muncă — șefa mea, mai exact — m-a întrebat într-o zi:
„Tu când îți faci centrul ăla de meditații?”

Aproape că am crezut că e modul ei de a mă concedia. Dar nu a fost așa.
Dacă mai întâlnesc o persoană ca ea, atât de onestă, probabil va fi a doua în această viață. La încurajarea ei, care a sunat mai mult ca un ordin, a doua zi aveam tot planul și am început procesul. Cred că lumea aceasta este mai bună datorită acelor oameni care te încurajează fără niciun interes și văd potențialul în tine.

Poți fi tu următorul care încurajează — chiar azi — cu o vorbă bună.
Copiii, în mod special, ar trebui încurajați zilnic pentru toate lucrurile pe care le fac, indiferent dacă le fac bine sau nu.

Despre visele care devin tăcute

Să revenim la vise. Un vis nu trebuie să fie mereu ceva mare, ci autentic. Poate fi doar o versiune îmbunătățită a unei situații deja existente.

Lucrez cu multe femei (și scriu asta cu tristețe) — căsătorite de ani de zile, nefericite, cu rol de mamă, job full time, rol de soție, de femeie casnică. Și nu mai pot visa la 5 minute pentru ele, la 10 minute de îmbrățișări cu soțul, la o relație armonioasă.

Ajung la mine cu anxietate, cu probleme de sănătate fizică. Spun asta pentru că poate ești la început de drum într-o relație.

Dacă nu este ceea ce trebuie — renunță. Setează limite sănătoase.
Când ești deja implicată, când apar copiii, când construiți lucruri împreună, e mult mai greu să visezi la ceva frumos sau să iei decizii.

Lecția despre renunțare

După prima mea relație, care a durat 9 ani, am fost cu cineva timp de 2 luni — prea tânăr pentru mine la momentul acela — dar care mi-a spus: „De ce ai acceptat să fii atât de mult într-o relație? Îți dai seama câți bărbați mișto ai pierdut încercând să salvezi ceva ce nu mergea oricum?”

El era, și a fost, cel mai mișto bărbat cu care am fost. Relația a fost scurtă, frumoasă și intensă. După ce ne-am oferit ce aveam de oferit, am renunțat unul la altul fără orgoliu, fără ceartă, fără ură — doar cu iubire.

Cred că asta este înțelepciunea de care am avea nevoie mulți dintre noi: să renunțăm când nu se mai potrivește. Dar, de multe ori, mai ales în relații, stăm și acceptăm diferențele, crezând că o să se schimbe unul dintre noi pe parcurs.Este cea mai mare capcană. 🙂

P.S. Nu vorbesc despre cuplurile care au o viziune comună și dorința de a merge împreună.

Ce am învățat eu din această poveste — și mi-ar plăcea și tu — este că nu am mai făcut compromisuri în relații de atunci.

Mă urmărește această întrebare constant și simt că m-a poziționat mai sus pe scara încrederii de sine. Adevărul este că nu am știut să visez la o relație mai frumoasă atunci. Știam doar să salvez ceea ce aveam — din frică de necunoscut, din loialitate, datorie, responsabilitate.

Totodată, sunt conștientă că fiecare relație este o oglindă a ta.
Așa că nu poți doar să fugi, dar poți să pleci atunci când știi că se poate mai bine, când simți că meriți, când ți-ai ridicat standardele.

Nu e vorba despre relație sau ceilalți — tu ești tot timpul acolo.

Acum, hai să mergem împreună, eu și tu, drag cititor, acolo unde ai avut un vis, ți-ai dorit ceva și ți s-a spus că nu se poate. Sau poate ai încercat și a fost un eșec. Eșecul este doar un obstacol, nu rezultatul final.

Spune-ți cu voce tare:

„Nu mă mai definește trecutul.
Acum sunt deschis și mă simt în siguranță să visez.
Îmi dau voie să visez și merg după visul meu.”

Trezește-te dimineața cu entuziasm pentru acel vis.
Gândește-te la el și zâmbește, fie că este o vacanță, timp pentru o cană de cafea, o relație — orice adaugă bucurie vieții tale.

Manifestarea funcționează când ești deja fericit, împlinit, entuziasmat — și ceri.
Exact, ceri! Ce meriți tu să primești și ce îți dai voie să primești.

Povestea visului mic

Zilele trecute, înainte să merg la sală, i-am spus iubitului meu:
„Mi-ar plăcea să am o pisică mică, mică, mică, cu care să dorm.” Și eram mega fericită la gândul acesta.

Câteva ore mai târziu, când ne-am întors, o pisică (prea mică 😂) a ieșit în fața noastră.
Prietenul meu a oprit și a zis:
„Uite o pisică mică, mergi și ia-o de pe stradă.” Eu am luat-o acasă. :))

Vorbește despre visele tale

Vorbiți mult despre visele voastre, cu entuziasm, ca să vă audă Universul ce vă doriți și cât de tare vă doriți.
Fiți acele persoane care îi încurajează pe alții să viseze — prin exemplu, prin cuvinte, prin energie.

🌙 Sunt curioasă:
Ai o persoană în minte care a dat aripi visului tău?

💌 Scrie-mi în comentarii sau trimite articolul cuiva care ți-a aprins visul — ca mulțumire.

Așa încep toate schimbările: cu un gând, un vis și o carte potrivită.
Lasă-mă să te ghidez mai departe prin Puterea ta ascunsă, cartea mea si cel mai recent vis materializat.